Hiroshima și Miyajima

Hiroshima

E greu să faci o introducere acestui oraș fără să menționezi din prima frază la ce se gândește toată lumea: bomba atomică din 1945. Aproape întregul oraș a fost pus la pământ atunci și 80.000 de oameni au murit pe loc. În lunile care au urmat alții 130.000 s-au stins din viață din cauza radiaților și a arsurilor. Astăzi, în Hiroshima nu mai există radiații reziduale. Din acest punct de vedere e un loc sigur de vizitat, zdruncinător din pricina istoriei lui și frumos prin renașterea de care a fost capabil.

Fiind un port important și având peste 40.000 de militari detașați în oraș, Hiroshima a fost prima țintă pentru bomba atomică. Obiectivul exact al bombei a fost podul Aioi care, din cauza formei sale inedite, construit în formă de T, era ușor de recunoscut din spațiu. Bomba s-a detonat în aer, ratând ținta cu aproximativ 240 de metri.

Una dintre cele mai cunoscute destinații din Hiroshima e Memorialul Păcii, Heiwa Kinen Kōen, un parc mare, central, traversat de numeroase alei, plin de monumente. E un loc al aducerii aminte, al reculegerii, al liniștii dar mai ales al înțelegerii. Locul unde oamenii se roagă pentru pace.

Children’s Peace Memorial

Monumentul, un copil ce ține pe brațele ridicate un cocor (crane), e inspirat de povestea lui Sadako Sasaki care avea doi ani când bomba atomică a căzut deasupra Hiroshimei. A supraviețuit bombei dar la 11 ani suferea de leucemie. S-a apucat să împăture din hârtie 1000 de origami în speranța vindecării. În Japonia, cocorii (cranes) sunt simbolul longevității, al sănătății și a fericiri. Sadako a murit înainte să ajungă la numărul propus iar colegii de clasă au făcut restul cocorilor în amintirea ei. Monumentul ridicat în numele lui Sadako și al tuturor copiilor care au pierit din pricina bombei, la momentul atacului sau ani mai târziu, e plin de sute de mii de cocori colorați agățați de oameni din toată lumea.

Atomic Bomb Dome – Genbaku Dome

Fosta prefectură a departamentului industrial din Hiroshima e una dintre puținele clădiri care a mai avut ziduri în picioare după explozia bombei. A fost construită în anul 1915 și a avut diverse nume, fiind folosită în mare parte pentru artă și expoziții.

Au fost discuții prelungi între oficialii japonezi și locuitorii orașului dacă să dărâme cu totul clădirea sau să păstreze scheletul ei, structura metalică și cele câteva ziduri ca dovadă a distrugerii datorate de armele nucleare. Deși o amintire tristă, sumbră a războiului, ruinele au fost conservate și-n jurul domului s-a construit parcul dedicat păcii.

Muzeul de pace Hiroshima

Construit la 500 de metri distanță de Genbaku Dome, muzeul păcii prezintă statistici, scurte povestiri ale supraviețuitorilor, imagini ale orașului dinaintea exploziei, etapele reconstrucției lui și cartea oaspeților cu semnăturile conducătorilor de stat – printre ele și semnătura lui Barack Obama, primul președinte american ajuns la Hiroshima într-o vizită oficială. Sunt expuse lucruri care au supraviețuit exploziei; cunoscutul ceas de mână oprit la ora locală 8:15, ora la care bomba atomică a explodat deasupra Hiroshimei.

Flacăra păcii

Flama care va arde continuu până când toate armele nucleare ale lumii vor fi distruse.

Cenotaph for the A-Bomb Victims

Cenotaful cu numele tuturor victimelor atacului nuclear din 1945. Are formă de acoperiș boltit, a fost construit astfel ca simbol, pentru adăpostirea tuturor sufletelor ce-au pierit în urma bombardamentului.

Fiind un oraș nou, Hiroshima nu poate concura cu orașe precum Kyoto sau Tokyo în ceea ce privește obiectivele turistice. Dar Hiroshima e mai mult decât atracții și reprezintă mai mult decât un capitol întunecat al istoriei.

Reconstruit după anul 1946, Hiroshima e un oraș modern care-și poartă rănile adânci de război privind încrezător spre viitor. Are parcuri și zgârie nori, bulevarde largi pline de viață, câteva muzee de artă și grădini cu tradiție care-au renăscut din cenușă.

Muzeul de Artă

Muzeul de artă Hiroshima are o colecție impresionantă de artă franceză din perioada Renascentistă iar la Hiroshima City Museum of Contemporary Art poți aprecia lucrări ale artiștilor japonezi.

Muzeul Mazda

Mazda a fost fabricată în Hiroshima începând cu 1920. În muzeu poți vedea istoria, etapele de fabricație și linia modernă computerizată de asamblare a mașinilor.

Castelul Hiroshima-jo

Castelul construit în 1589 a fost locuința lordului feudal. O dată cu restaurația Meiji a fost folosit ca adăpost militar. A fost distrus total de atacul nuclear și reconstruit în 1958. În interior e muzeul japonez care prezintă istoria orașului dinaintea celui de-al doilea război mondial.

Grădina Shukkei-en

Situată în apropiere de castel, Shukkei-en are o vechime de 400 de ani. A fost construită de Asano Nagaakira, Daymo-ul regiunii, și a aparținut familiei Asano până în 1940 când a fost donată prefecturii Hiroshima. Deși distrusă de bombă în 1946, și-a redeschis porțile publicului în 1951.

Transportul

Hiroshima e un oraș destul de compact și-n majoritatea locurilor poți ajunge mergând pe jos. Mersul cu bicicleta e popular iar străzile aerisite și largi facilitează pedalatul. De închiriat biciclete găsești la hoteluri sau hosteluri și taxa e mai mică decât în alte părți ale Japoniei (5 usd/zi în 2017)

În oraș circulă și un autobuz turistic, gratuit pentru cei cu JR Pass;  4 usd/zi dacă nu ai JR Pass  – Hiroshima Sightseeing Loop Bus.

Un alt mijloc de transport e tramvaiul. Călătoria costă aprox. 1,6 usd, plătești la coborâre vărsând monedele în aparatul de lângă conductor.

Transportul din Tokyo

Zboruri interne zilnice leagă capitala cu Hiroshima. De la aeroport poți lua shuttle bus care face aprox. 50 de minute până în centru.

Dacă ai JR Pass și călătorești cu trenul, ia din Tokyo Station – Tokaido Shinkansen line până la Shin-Osaka Station, Shin-Kobe Station sau Himeji Station. Odată ajuns în una dintre aceste stații, schimbi cu linia Sanyo Shinkansen (Sakura train) până la stația Hiroshima. Drumul durează aprox. cinci ore.

Din Kyoto

Hiroshima și Kyoto sunt legate de liniile Tokaido și Sanyo Shinkansen. Drumul durează aprox. o oră și patruzeci de minute. Poți lua și trenul cu transfer Hikari sau Sakura Shinkansen train, schimbând la Shin-Osaka Station sau Shin-Kobe Station. La varianta cu transfer mai adaugi 15 minute la timpul total al călătoriei.

Din Osaka

Cea mai rapidă variantă de călătorie pentru JR Pass e linia Sakura, care face aprox o oră și jumătate până în gara Hiroshima.

HyperDia e site-ul pe care poți verifica programul trenurilor.

Culinar

Hiroshima okonomiyaki –  plăcintă cu varză, legume, carne sau pește așezate în straturi, prăjite pe plită; și ca desert – momiji manju – un fel de vafă în formă de frunză de arțar umplută cu pastă dulce de fasole roșie sau cremă aromată de vanilie.

Leandrul e simbolul orașului Hiroshima, fiind prima floare care a înflorit după explozia bombei atomice. 

Miyajima

Situată la scurtă distanță de Hiroshima, insula Miyajima e o destinație populară pentru o excursie de câteva ore sau jumătate de zi.

Itsukushima-jinja înconjurată de apă e una dintre imaginile tradiționale ale Japoniei.

Shinto shrine de azi a fost construită în anul 1168, dar înregistrări cu existența unei torii datează de la sfârșitul secolului al VI-lea.

Oamenii de rând nu aveau voie să pună piciorul pe insulă, nicăieri pe malul ei, până ce ambarcațiunea nu trecea prin această poartă sfântă.

Itsukushima Shrine

E un complex format din două temple principale: Honsha și Sessha Marodo-jinja, precum și alte 17 clădiri și structuri adiacente, printre care și torii din larg. Unele clădiri se află în Patrimoniul Unesco având și statutul de comori arhitecturale naționale ale Japoniei.

Omotesando street

Strada principală, Omotesando e un loc plăcut de shopping, cu magazine mici de suveniruri, cafenele și patiserii. Aici se găsesc mai multe laboratoare de momiji-manju, unde poți privi în vitrină linia de fabricație a vafelor în formă de frunză de arțar. Momiji-manju mai proaspete ca-n Miyajima nu ai unde să găsești și nici o gamă mai variată de arome. Toamna, castanele coapte de aici sunt o minunăție.

Insula e plină de cerbi și căprioare libere. În religia shinto, cerbii sunt mesageri ai divinității. Îi întâlnești cam peste tot. Nu se tem de oameni, sunt îndrăzneți și curioși.

Mount Minsen

Dacă vremea e plăcută, la fel e și drumeția de o jumătate de ceas până în vârful muntelui Minsen, cu înălțimea de 530 de metri. (noi am făcut plimbarea oricum, și pe vreme mai puțin plăcută, cu amenințări de taifun. Plimbarea a fost ușoară, udă dar ok, însă priveliștea cețoasă. N-am putut distinge mai nimic în zare, orizontul părea o mare pufoasă și gri, interminabilă.)

Aproape de observatorul din vârf se găsește templul unde călugărul Kobo Daishi (Kukai) a meditat o sută de zile după ce s-a întors din China. În templu, o flacără arde continuu de 1200 de ani de când Kobo Daishi a aprins-o.

Accesul

În Miyajima ajungi cu ușurință luând feribotul din portul Hiroshima. Pentru a ajunge în port poți lua din gară trenul JR Sanyo Line până la Miyajimaguchi Station, 25 de minute, acoperit de JR Pass. Sau poți lua tramvaiul, linia numărul 2 din centrul orașului iar călătoria costă aprox. 3 usd. Pontonul e la scurtă distanță de mers pe jos din stația Miyajimaguchi. Sunt două companii care operează ruta, JR și Matsudai. JR Passul e bun doar pe linia JR. Fără JR Pass călătoria costă aprox. 5 usd – dus/întors.